duminică, 19 decembrie 2010

Aproape..

Si cand credeam ca am uitat ,se infig ca un pumnal in imina mea amintiri dureroase ,vechi ,fraze neterminate care ruleaza in creierul meu precum o caseta muzicala..si mi-am dat seama ca inca doare..Acel tot care am fost candva s-a pierdut in zare...S-a dus...S-a terminat..Si incerc sa imi spun ca sunt puternica si ca pot trece peste tot ,e adevarat sunt puternica pentru ca am putut sa arat si altceva in afara de ce simteam ,adica indiferenta ,dar fara ajutorul acelor cateva persoane care mi-au fost alaturi cand am varsat oceane de lacrimi ,nu am sa pot sa scap de ,,virusul'' numit El..
Este trist sa speri degeaba spre un lucru care s-a terminat ,asta o stiu prea bine ,dar inima mea nu intelege asta.Orice gest ,miscare sau cuvant este un pumnal care ajunge in centrul ei...Durerea rabufneste si nu se mai poate opri ,lacrimi de cristale doresc sa apara la suprafata. Soarele ,cu timpul ,le va usca si nu va ramane nimic..poate doar un gust amar..acum nimic nu mai are importanta pentru mine. Nimic nu mai e cum era odata...nici eu nu mai sunt cum eram odata...M-am schimbat...Ma hranesc cu indiferenta lui si cu energia pe care prietenii mei o emana de fiecare data cand sunt cu ei ,si acea energie incepe incetul cu incetul sa ma cuprinda si pe mine.
Poate ca daca tinea la mine cu adevarat ,putea sa vada putin mai mult decat ambalajul ,putea sa vada in suflet si sa ma faca sa am incredere in el si sa pot sa fiu eu..Dar nu a fost asa...Atunci eram o fiinta mult prea matura ,asta paote si din cauza a tot ce se intampla..Acum nu..
Totul este ciudat ,fara sens ,spun lucruri fara sens ,fac lucruri fara sens ,viata mea nu mai are sens in unele momente...Parca as trai intr-o lume de poveste..intr-o poveste de groaza...
Si totusi sper ca intr-una din zilele care vin o sa aud fraza pe care o astept...Sau poate nu..Orice s-ar intampla si oricum ar fi ,eu voi invata sa ma resemnez ,sa traiesc cu acel gust amar cand gandul imi zboara spre el...Si gandul acela o sa se transforme in scrum candva ,cand cineva va stii sa ma aprecieze asa cum sunt si sa ma inteleaga ,fara sa doreasca sa schimbe ceva din mine...Sau doar sa poata vedea ca si eu sunt o fiinta vie ,sensibila ,cu sentimente nu doar o ,,jucarie''...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu